Fact-checking după decizia privind palmaresul Stelei: a rămas FCSB doar cu două titluri, trebuie exclusă din Superligă?

Ambele tabere au clamat victoria după decizia pronunțată miercuri, 4 iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în dosarul în care FCSB și CSA Steaua au disputat palmaresul echipei istorice a Stelei ♦ Juristul Clubului Armatei, Florin Talpan, chiar a solicitat excluderea campioanei României din Superligă și din cupele europene, susținând că echipa lui Gigi Becali ar fi fost acceptată fraudulos în divizia de elită ♦ Dar au acuzațiile lui Florin Talpan acoperire juridică? Pe scurt, nu. Mai jos, explicațiile hotărârilor finale din această speță.

Decizia definitivă pronunțată de ÎCCJ, aceea de a respinge recursul FCSB-ului la rezoluția din octombrie 2023 a Curții de Apel București, a dat naștere unor declarații pompoase.

Pe pagina lui de Facebook și în intervențiile televizate de joi, Florin Talpan, juristul care a reprezentat CSA Steaua în proces, s-a autoproclamat învingător. În contrapartidă, cei de la FCSB, prin vocile patronului Gigi Becali și avocatului Adrian Căvescu, au revendicat victoria în proces.

Printre altele, Florin Talpan a susținut că „FCSB nu este continuatoarea Stelei” și că „nu are nici măcar un palmares al ei recunoscut”. În turul televizat a fost chiar mai vehement, afirmând că „FCSB evoluează în mod ilegal în Liga 1 și ar trebui exclusă din competițiile europene”.

Are Florin Talpan dreptate, au suporterii campioanei motive reale de îngrijorare?

Conform concluziilor magistraților care au judecat cazul la Curtea de Apel București, nu.

Pe scurt, judecătorii au decis că:

• CSA Steaua București deține palmaresul Stelei de la înființare, 1947, până în 1998.
• CSA Steaua București nu este titulară a palmaresului pentru perioada 1998-2003, câtă vreme echipa de fotbal și-a desfășurat activitatea sub umbrela Asociației Fotbal Club (AFC) Steaua București;
• FCSB nu a avut dreptul să utilizeze palmaresul „fostei echipe”, adică cel aferent anilor 1947-1998, între 2003 și 2017, câtă vreme societatea lui Gigi Becali a purtat numele Stelei.

Acum, să adresăm câteva dintre ideile răspândite în spațiul public după decizia ÎCCJ.

1. „FCSB nu are nici măcar un palmares recunoscut”

A spus-o Florin Talpan, iar suporterii Stelei au amplificat ideea. Tabăra stelistă susține că în urma deciziei CAB din octombrie 2023, menținută de Înalta Curte, FCSB-ului nu-i (mai) aparțin nici măcar propriile trofee din perioada 2003-2017.

Este o interpretare fără fundament în decizia CAB. Judecătorii au respins solicitarea FCSB-ului de a-i fi recunoscut dreptul de a fi utilizat „palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist Steaua București” între 2003 și 2017 în baza continuității sportive. Adică palmaresul aferent anilor 1947-1998.

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel NU spune că FCSB ar fi pierdut ceva din ce a câștigat ea însăși după înființarea din 2003.

Inclusiv GSP.ro a redat, în articolul în care a prezentat reacția FRF la decizia ÎCCJ, ideea că FCSB ar fi creditată cu numai două titluri – o eroare de interpretare pentru care prezintă scuze publicului.

În concluzie: palmaresul propriu al FCSB-ului, începând cu anul 2003, NU a făcut obiectul acestui dosar. Toate trofeele cucerite din acel an, printre care cele 7 titluri naționale, îi rămân în palmares pentru simplul fapt că NU au fost contestate.

De altfel, în cererea conexă atașată la dosar, este menționat că „CSA nu contestă calitatea FCSB de continuator al activității fotbalistice și competiționale și de deținător al palmaresului aferent perioadei 2003-prezent”.

2. „FCSB evoluează în mod ilegal în Liga 1 și ar trebui exclusă din competițiile europene”

Florin Talpan solicită, cu subiect și predicat, excluderea FCSB-ului din primul eșalon intern și din cupele europene, amenințând că va bate la porțile FRF în acest sens.

Printre ideile enunțate de juristul CSA Steaua amintim: „FCSB a ajuns în Liga 1 în mod ilegal”, „FCSB nu a demonstrat că este continuatoarea Stelei și a evoluat în mod ilegal în Liga 1”.

Din nou, afirmații fără fundament în decizia privind palmaresul.

Aici este necesar un scurt istoric al deciziilor din finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Conform documentelor oficiale studiate de magistrați:

• La 08.07.1998 ia naștere, legal, asociația sportivă fără scop patrimonial (ONG) „Asociația Fotbal Club (AFC) Steaua București”, menită să „continue activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București”.
• La 24.01.2003, Adunarea Generală AFC Steaua București „a decis înființarea de către Asociație a unei societăți comerciale pe acțiuni, la care aceasta să participe ca acționar”. În aceeași zi „se încheie tranzacția extrajudiciară prin care AFC Steaua București și alte patru persoane fizice se obligă să înființeze societatea comercială Fotbal Club Steaua București SA, în care Asociația urma să dețină o cotă de 36% din capitalul social, restul de 64% fiind deținut de acționarii persoane fizice”. Gigi Becali avea pachetul majoritar, de 51%.
• Tranzacția a mai prevăzut că „Asociația va transfera în interesul serviciului jucătorii de fotbal (seniori și tineret) și antrenorii noii societăți comerciale” și că „Societatea comercială Fotbal Club „Steaua” București va prelua, fără alte formalități, locul din Divizia A, subrogându-se în toate drepturile Asociației (obținerea de certificat sportiv, înscrierea la Ministerul Tineretului și Sportului, înlocuirea certificatului sportiv la Federația Romană de Fotbal și Liga Profesionistă de Fotbal, conform Legii nr. 69/2000»”.

• La 06.02.2003, printr-o Hotărâre a Adunării Generale a Asociației, s-a stabilit „aprobarea actului constitutiv al SC Fotbal Club „Steaua” București SA; cesionarea cu titlu gratuit a drepturilor de participare în Divizia A, începând cu data înregistrării legale a societății comerciale înființate; aprobarea cesionarii cu titlu gratuit a drepturilor federative asupra tuturor judecătorilor legitimați valabil la Asociație; de asemenea, s-a aprobat ca societatea comercială Fotbal Club Steaua București să se înregistreze ca structura sportivă legal constituită la Ministerul Tineretului și Sportului începând cu data dobândirii personalității juridice în calitate de club profesionist de fotbal, precum și cesionarea cu titlu gratuit către societate a tuturor contractelor de publicitate, sponsorizare, drepturi TV și alte asemenea, încheiate în legătură directă sau indirectă cu activitatea sportivă principală”.
• În paralel, în actul constitutiv al societății Fotbal Club Steaua București SA, s-a prevăzut „preluarea locului echipei de fotbal în Divizia A, obligațiilor Asociației Fotbal Club Steaua București față de fotbaliști, Liga Profesionistă de Fotbal, Federația Română de Fotbal”.
• La 19.03.2003, noua societate comercială Fotbal Club Steaua București SA, devenită între timp Fotbal Club FCSB SA, a fost înregistrată la registrul comerțului.

Magistrații au judecat că actuala FCSB a continuat activitatea sportivă a AFC Steaua, care la rândul ei a fost „continuatoarea de drept a istoriei și tradițiilor echipei de fotbal Steaua București”, fără a-i fi preluat însă integral patrimoniul (inclusiv palmaresul).

Continuarea în Divizia A a noii entități (SA-ul cu Gigi Becali acționar majoritar) „a avut la bază o manifestare de voință specială între Asociația Fotbal Club Steaua București și pârâta (n.r. – actuala FCSB)”, se arată în motivare.

Așadar, niciun paragraf din hotărârea Curții de Apel nu contestă validitatea actelor prin care FCSB a dobândit dreptul de participare în Divizia A. De altfel, nu asta a făcut obiectul dosarului, ci drepturile asupra palmaresului. Prin urmare, afirmația conform căreia FCSB ar evolua „în mod ilegal în Liga 1” nu are temei legal.

Concluzii la finalul dosarului pentru palmaresul Stelei

În urma deciziei ÎCCJ, palmaresul Stelei se împarte astfel:

• 1947–1998: aparține CSA Steaua București – stabilit definitiv de instanță;
• 1998–2003: nu a fost atribuit legal niciunei entități. Cererea CSA de a-i fi recunoscut a fost respinsă pe motiv de lipsă de calitate procesuală – adică absența dreptului de a solicita așa ceva, în condițiile în care în acei ani activitatea sportivă a fost desfășurată sub altă entitate juridică (ONG-ul Asociația Fotbal Club Steaua București). Dar nici AFC nu-l poate revendica, din moment ce nu a existat un transfer integral al patrimoniului, care să includă palmaresul, între CSA Steaua București și AFC Steaua);
• 2003–prezent: FCSB nu a fost recunoscută ca titulară a palmaresului echipei istorice (1947-1998), dar deține propriul palmares sportiv.

Magistrații au reținut că „dreptul la palmares nu a făcut obiectul vreunul transfer de la Asociația Fotbal Club Steaua către apelanta FCSB, potrivit tranzacției din 2003 dintre părți fiind transmis exclusiv dreptul accesoriu de participare în sezonul competițional următor”.

Curtea de Apel a clasificat palmaresul ca drept nepatrimonial, dar a apreciat că și dacă ar fi încadrat la drepturi patrimoniale sau dacă fondul de comerț transferat ar fi cuprins și drepturi nepatrimoniale, FCSB tot n-ar deține palmaresul, întrucât în tranzacția din 2003 dintre AFC Steaua și societatea pe acțiuni nu a existat „o manifestare de voință decisivă” (un acord expres între părți) pentru transmiterea palmaresului, în condițiile în care actele stipulau „exclusiv transferul dreptului de a participa în Divizia A”.

Asociația fără scop patrimonial „Fotbal Club Steaua București” continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia. (…)

La nivelul anului 1999 de la reclamant (n.r. – CSA Steaua București) la Asociația Fotbal Club Steaua București nu a operat un transfer (integral) de patrimoniu, ci numai dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați angajați ai fostei secții de fotbal profesionist, au fost preluate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal.

Dreptul asupra palmaresului nu a făcut obiectul vreunui transfer de la Asociația Fotbal Club Steaua către pârâta reclamantă FCSB nici ca efect al legii și nici ca efect al convenției părților.

– Pasaje din motivarea deciziei CAB