După victoria cu Mainz din Conference League, clubul oltean a anunțat că va permite accesul gratuit fanilor la meciul de duminică seară, contra celor de la CFR Cluj.
Inițial, gestul a fost prezentat drept o acțiune în acord cu ceea ce, comercial, se numește “luna cadourilor”. De altfel, înțeleg că la Craiova s-a deschis târgul de Crăciun încă de pe 15 noiembrie, de s-a speriat și Fuego. Plus că meciul e imediat după ziua Sfântului Nicolae, care este, chiar și dincolo de comercial, o sărbătoare a cadourilor pentru copii.
Apoi, cineva inspirat de la club a șters și mai bine ideea de mocăciune, dând un aer real caritabil întregii acțiuni – clubul condiționează, din vorbe, primirea biletului de aducerea unei perechi de încălțări care să fie ulterior donate copiilor nevoiași din zona Olteniei.
Mă-ndoiesc să fie cineva întors de la poartă că n-a adus acea pereche de încălțări drept donație.
Serios, chiar mi se pare o idee foarte bună. Atât umanitar vorbind, cât și din perspectiva eliminării unei mari bucăți de adevăr, apropo de mișcarea clubului.
Ce vrea, de fapt, Craiova de la acest meci
Evident, clubul lui Mihai Rotaru vrea ca echipa să câștige jocul cu CFR Cluj.
Iar un stadion de 30.000 de locuri plin ar face misiunea aceasta mult mai ușoară. Nu neapărat pentru că oltenii au pierdut un titlu în fața CFR-ului când au jucat cu trofeul pe masă, în pandemie, fără nimeni în tribune, ci mai ales pentru că acolo există credința justificată că fanii chiar contează în orice moment important.
De altfel, mi s-a atras atenția că cei care vedem meciurile la TV nu percepem corect atmosfera de pe Ion Oblemneco pentru că cei care produc meciurile îi sabotează intenționat pe olteni reducând ambianța foarte mult… Deci acolo ar fi lucrurile și mai spectaculoase decât le percep eu.
În plan secundar, îl bănuiesc pe Mihai Rotaru de o mare sensibilitate când vine vorba de câți oameni vin la meciuri în general. Poate pentru că a rămas cu temerile de la începutul proiectului său la Craiova, când era miză uriașă să aibă clar mai mulți fani în tribune decât atrăgea clubul lui Adrian Mititelu.
Sau poate are aceeași logică precum cea explicată de mine mai jos când vine vorba de prezența spectatorilor la meciurile de acasă ale echipei.
Sau poate amândouă.
Nici nu contează atât de mult rațiunea, dar te asigur că, dacă i-ai fi urmărit reacțiile publice de-a lungul timpului, ai fi observat ușor cât de mult a contat pentru dânsul ca echipa să joace cu un stadion cât mai plin. De la demiteri de antrenori sau renunțarea la jucători și până la explicații semi-ofticoase legate de succesul celor de la Rapid, când vine vorba de umplerea stadionului lor, evident mai mic, Mihai Rotaru s-a implicat total în orice a fost legat de ideea de a avea cât mai mulți oameni la meciuri.
Acum însă, miza principală este să-i bată pe CFR Cluj, iar cea secundară este legată probabil de speranța firească de a convinge oameni care vin doar ocazional la meciuri să vină și pe viitor dacă vor primi gratuit experiența asta.
Când vin oamenii la stadion chiar dacă trebuie să plătească bilet
După părerea mea, prezența oamenilor pe stadion ar trebui să fie misiunea supremă a oricărui club din România, pentru că orice faci în favoarea acestui scop este o acțiune superprofitabilă fotbalistic.
De exemplu, suporterii vin la meciuri dacă echipa joacă fotbal. Ca echipa să joace fotbal, clubul trebuie să aducă antrenori capabili să producă genul de fotbal atractiv pentru fani. Altfel, te trezești precum CFR-ul, care, în momentul în care n-a mai câștigat titlul, a descoperit că fanii sunt nemulțumiți de maniera de joc impusă de Dan Petrescu.
Tot în zona acestei idei, fanii vin să vadă jucători spectaculoși, așa că orice club mare e nevoit să investească, după puteri, în aducerea unor astfel de jucători. Mai mult, să nu vândă la prima strigare orice fotbalist care ridică un pic capul peste medie.
În fine, dacă ai antrenor bun, jucători valoroși și joc spectaculos, aproape sigur ai și rezultate. Iar rezultatele sunt foarte importante pentru o bună parte a publicului – mulți sunt prea sensibili emoțional, așa că se asociază doar cu echipe care câștigă tot timpul sau care au aura de câștigătoare, istoric vorbind. Astfel, nu-ți imagina că fanii unor echipe amărâte din perspectiva rezultatelor, precum cei de la Petrolul sau Rapid, sunt din același aluat ca o parte dintre fanii FCSB.
Apoi, fanii vin dacă au condiții omenești – stadion măcar decent, Craiova având, în opinia mea, cel mai frumos stadion din țară, locuri de parcare în zonă sau mijloace de transport, posibilitatea de a consuma ceva la fața locului, ideal inclusiv băuturi slab alcoolizate etc.
În fine, fanii au tendința de a veni la stadion într-un număr ceva mai mare și dacă în echipă joacă inclusiv localnici sau măcar jucători tineri cu adevărat. Ambele caracteristici îi fac pe spectatori să meargă și să-i vadă cu adevărat pe „ai noștri”. Mai mult, le cauționează ceva mai mult zilele slabe sau limitele fotbalistice.
Craiova face deja ceea ce este necesar pentru a avea oamenii la stadion, nu ar trebui să ofere mocăciuni mascate în acțiuni umanitare
Dacă te uiți la tot ce am scris mai sus, vei constata că Craiova îndeplinește, într-o uriașă măsură, toate aceste caracteristici. Clubul a investit enorm la începutul acestui sezon ca să aducă antrenori și jucători valoroși, capabili să formeze o echipă care să joace un fotbal cu adevărat atractiv.
Apoi, tradițional, Rotaru este al doilea cel mai „rezistent” patron în fața tentației de a vinde fotbaliști pe sume derizorii. Până ca Mitriță și Mihăilă să fie vânduți pentru 8, respectiv 9 milioane de euro, fii sigur că Rotaru a refuzat oferte de 2, 3, 4, 5, 6 etc. milioane. Adică genul de oferte spre care alte cluburi se repezeau de cum le primeau.
Mai mult, Craiova e singura echipă din provincie cu pretenții îndreptățite de echipă „națională”, atât pentru că reprezintă o bucată zdravănă a României, zona Olteniei, cât și pentru că, istoric, a reușit să farmece oameni din alte zone ale țării – fără să mă refer aici la arhicunoscuta tendință a oltenilor de a se aciua peste tot, inclusiv deghizați cu ajutorul unor clopuri în sibieni care vând brânză.
În condițiile acestea, justificări din categoria „e luna cadourilor și vrem să facem o surpriză fanilor” sunt slabe spre comice. Clubul a făcut deja și face ceea ce trebuie ca fanii să vină la stadion dacă sunt fani ai acestei echipe. Desigur, dacă nu se simt reprezentați de acest club pentru că nu-l echivalează cu ideea de Universitatea Craiova, e libertatea lor să nu vină. Dar dacă vin, e firesc să plătească pentru spectacol ca peste tot unde se joacă fotbal în lumea civilizată.
Mai ales în cazul unui club care reacționează altfel violent când vine vorba de ironii rădulesciene din categoria „ăștia aduc oameni de pe la țară cu autocarele la meciuri”.
PS: Am văzut în zona de comentarii de pe pagina de Facebook a clubului vehiculată speranța suporterilor că stadionul va fi „sold out” sau temeri din categoria „dacă nici acum nu va fi sold out, atunci…”.
Înțeleg chestiunile de mândrie locală, dar ca așa zis “ziarist dușman”, adică din presa vândută de la București, aș remarca faptul că ideea de sold out implică vânzare de bilete până la epuizarea lor, nu gratuitate.
Leave a Reply